Vamist

Business Persona – Mugur Isarescu – partea a 2-a

#1

Aceasta este partea a doua a articolului din seria Business Persona – Mugur Isarescu.

Ceea ce consider ca trebuie precizat inca de la inceput este faptul ca, in calitatea sa de guvernator al Bancii Natonale in ultimii 25 de ani, Mugur Isarescu este, cu siguranta, o personalitate controversata. Actiunile si politicile sale economice au atras pe de o parte simpatie, incredere si respect, pe de alta parte, antipatii si suspiciuni. Ceea ce este insa de necontestat este ca rolul lui Mugur Isarescu a fost si este critic in definirea si implementarea politicilor economice si bancare din Romania ultimilor 25 de ani – cu bune si cu rele. In acest articol, voi incerca sa listez cateva din aceste aspecte, atat pozitive cat si negative. Daca considerati ca mai sunt si alte aspecte care ar merita mentionate, discutate, dezbatute, va invit sa le adresati in rubrica de Comentarii.

Principalele reusite:

Mugur Isarescu a preluat functia de guvernator al Bancii Centrale intr-un moment foarte dificil din punct de vedere economic si politic. Romania tocmai iesise din comunism, trecea prin tranzitie, restructurari si reforme. La acea perioada, rezerva valutara a BNR era aproape inexistenta.

Astfel, inca de la inceputul mandatului sau, rolul lui Isarescu a fost decisiv pentru stabilitatea economica a Romaniei. Acesta e reusit sa implementeze o politica monetara eficienta, pe termen lung, care a dus la redresare economica. Astfel, in 1999, Romania s-a confruntat cu un varf al datoriei externe. Politica financiara implementata la nivel national a reusit sa corecteze acest deficit printr-o strategie de deprecierea activa a leului care a dus la stimularea investitiilor straine si a exporturilor.

Guvernul condus de Isarescu in perioada 1999-2000 a elaborat strategia economica care a permis Romaniei sa adere la Uniunea Europeana. Una din conditiile aderarii a fost eliberarea fluxurilor de capital. Aceasta etapa a fost implementata prin adoptarea unei strategii graduale, pentru a minimiza riscurile aparitiei unor dezechilibre economice si financiare.

Romania a acceptat integral acquis-ul comunitar privind libera circulatie a capitalurilor in decembrie 2001, urmand sa elibereze total piata de capital pana la data aderarii. In continuare, perspectiva aderarii Romaniei la UE a dus la imbunatatirea rating-ului de tara, iar aceasta a favorizat la randul sau intrarile de capital strain in tara, in spcial sub forma de investitii straine directe.

Un alt moment important a avut loc la 1 iulie 2005, cand BNR sub conducerea lui Isarescu introduce leul nou, in urma procesului de liberalizare a contului de capital.

In timpul mandatului sau, guvernatorul Isarescu a reusit sa refaca rezerva valutara a statului, chiar peste limita necesara, o strategie care a oferit un plus de siguranta si stabilitate economica in raport cu fluctuatiile cauzate de eliberarea pietei de capital pentru investitii si speculatii straine. In plus, a reusit sa reduca inflatia galopanta la un nivel acceptabil unei cresteri economice sustenabile.

Principalele controverse:

Mugur Isarescu a sustinut mereu ca institutia pe care o conduce a dus o politica economica proactiva, intuitiva, incurajand cresterea economica in perioadele de recesiune si temperand cresterea agresiva in perioadele de boom. Insa criticii atesta ca, de multe ori, lucrurile s-au petrecut exact invers, politica dusa de BNR fiind una mai mult reactiva.

Astfel, se poate critica faptul ca, in perioada de boom economic si imobiliar, bancile sub supravegherea BNR au implementat un program agresiv de creditare, ceea ce a dus ulterior, in criza, la aparitia multor credite neperformante. Multe din masurile de reglare a creditarii au fost luate de BNR cu mare intarziere, dupa ce raul fusese deja facut.

Mai mult, se reproseaza faptul ca, desi era in masura sa anticipeze semnele unei crize inevitabile, guvernatorul nu a “vazut” semnele, sau nu a luat masuri care sa corecteze din timp dezechilibrul care se instala.

Sa ne referim un pic la premisele instabilitatii economice ce a urmat eliberarii pietei de capital: Se stia din start ca implementarea unei strategii ce viza eliberarea pietei de capital intr-o tara cu o economie fragila, ca Romania, avea numeroase riscuri. Problema era ca Romania practica dobanzi cu mult mai mari decat pe pietele internationale, ceea ce a constituit un element de atractie pentru capitalurile speculative, ce amenintau sa produca destabilizari.

Solutia era crearea unor conditii de piata care sa descurajeze intrarea capitalurilor speculative, incurajand investitiile pe termen mediu si lung. Acest lucru putea fi facut prin scaderea dobanzilor. Insa Romania se confrunta in acelasi timp si cu o rata crescuta a inflatiei. Iar pentru a scadea inflatia, era nevoie, dimpotriva, de o crestere a dobanzilor. Pentru a aduce nivelul dobanzilor catre un prag similar celor de pe piata internationala, ele trebuiau coborate foarte jos, iar in Romania asta insemna sub nivelul inflatiei.

S-a descurajat astfel economisirea, incurajandu-se in acelasi timp procesele de investitie si creditarea. A urmat o perioada de creditari masive, in special pe piata imobiliara. Preturile au explodat in raport cu cererea, creditarile au continuat. Bula s-a spart in 2009, cand s-a instalat criza. Ceea ce a dus la o alta problema: creditorii sunt reticenti sa mai ofere imprumuturi in perioada de criza, adica exact atunci cand economia are cea mai mare nevoie de finantare. Avem astfel tabloul complet al unei politici eonomice prociclice, care incearca sa se echilibreze, dar in acest proces, cauzeaza noi dezechilibre care trebuiesc apoi corectate.

Pe de alta parte, multe voci afirma ca descurajarea creditariii este datorata in acelasi timp si de politica monetara conservatoare adoptata in prezent de BNR, ce implica mentinerea dobanzii cheie si a rezervelor minime bancare la nivele ridicate. Putem argumenta insa ca aceasta strategie este menita sa protejeze sistemul bancar de amenintarea unor noi dezechilibre.

Iar aceasta afirmatie ne face sa ajungem la un alt aspect adesea criticat: faptul ca politica monetara a BNR a sustinut intotdeauna bancile si marii “jucatori” ai pietei financiare in detrimentul persoanelor de rand, clientilor sistemului bancar. Astfel, in 2010, s-a pus pentru prima data problema elaborarii unui demers legal care sa protejeze clientii bancilor de practici abuzive. Era vorba despre proiectul de Lege al Falimentului Personal, in prezent adus din nou pe ordinea de zi. La acel moment insa, guvernatorul Mugur Isarescu a pledat impotriva adoptarii sale, argumentand ca implementarea acestei legi ar destabiliza sistemul bancar. In prezent insa, discursul guvernatorului s-a schimbat, acesta sustinand adoptarea legii, insa militand pentru prudentialitate in redactarea si implementarea acesteia, pentru a descuraja abordarile frauduloase si abuzive.

In concluzie:

Mugur Isarescu este, in mod necontestat, unul din cei mai prestigiosi economisti romani, avand o influenta covarsitoare asupra politicii economice de dupa Revolutie. Referitor la activitatea sa din fruntea BNR, este interesat de observat ca principalele reusit listate sunt legate fiecare de o latura care ridica controverse. De la imprumutul FMI pana la gestionarea eliberarii pietei de capital, de la refacerea rezervei pana la incurajarea creditarii, toate aceste strategii pot fi aplaudate sau contestate atunci cand
sunt puse in contexte diferite.

Acest lucru este insa de asteptat: schimbarile si reformele pe care Mugur Isarescu le-a implementat asupra sistemului bancar si economic pot fi considerate reusite daca vedem prin prisma lor o evolutie, un progres. Insa avand in vedere dificultatile prin care economia Romaniei a trecut in aceste momente ne face sa ne gandim daca poate altcineva ar fi gestionat mai bine aceste situatii, evitand dezechilibrele si crizele care au avut loc. Insa trebuie sa recunoastem ca acest demers este unul speculativ si ipotetic. Si in final trebuie sa acceptam faptul ca influenta si expertiza sa in domeniul financiar-bancar sunt de necontestat.

Trebuie sa ai multe abilitati (recunoscute sau nerecunoscute) ca vreme de 25 de ani de schimbari, tranzitie si dezordine politica sa ramai guvernatorul bancii nationale. Si o activitate de asemenea amploare nu poate fi analizata pertinent in cateva fraze, mai ales daca nu beneficiezi de un insight unic in acest domeniu. Aceasta analiza vine deci ca o provocare pentru membrii Vamist de a completa, dezbate si discuta informatiile prezentate aici.

1 Like
#2

intrebare, cine din BNR a avut credit de 3 milioane de euro in franci si l-a refinantat?

#3

Si uite ca incep sa apara informatii despre trecutul lui Mugur Isarescu.

Acum, cu toata dezinformarile cauzate de site-urile de stiri false, poate ca se justifica sa consultati si o “harta” cu site-urile de la noi si unde se pozitioneaza pressone.ro

Lectura placuta! E ceva de citit…